Proiect

BIODIVERSITATE SI SCHIMBARILE CLIMATICE

 
2.Localizarea proiectului .Baia Mare /Maramures /regional-national- international
 

Descrierea Activităților

3.Descrieţi detaliat activităţile necesare realizării proiectului (inclusiv detalierea cheltuielilor necesare realizării fiecărei activităţi, justificarea fiecărei cheltuieli în cadrul proiectului şi estimarea costurilor pentru fiecare cheltuială, prezentarea succintă a materialelor informative utilizate, prezentarea temelor şi detalierea conţinutului prezentărilor abordate în cadrul conferinţelor, detalierea cantitativă etc.): fiecare cheltuială cuantificată se va justifica din punct de vedere al necesităţii achiziţionării şi al numărului de bucăţi solicitat; achiziţionarea de aparatură profesională se va justifica din punct de vedere al performanţelor, corelat cu activităţile proiectului; tipăriturile solicitate pentru finanţare vor fi prezentate din punct de vedere al formatului (dimensiuni, cromatică etc.) şi al temei abordate; activităţile proiectului trebuie detaliate astfel încât evaluatorul să aibă posibilitatea să facă corelaţii între acestea şi necesitatea achiziţionării bunurilor propuse pentru finanţare.

„Nu poate exista un scop mai incurajator decât intrarea în era restaurării, reconturând minunata biodiversitate a vieţii care încă ne înconjoară.
Edward O. Wilson, „Diversitatea vieţii”, 1992”
 
Biodiversitatea cuprinde varietatea genelor, a speciilor şi a ecosistemelor care constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversităţii cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea oamenilor. Cauzele principale sunt schimbările care se produc în habitatul natural. Acestea au loc datorită sistemelor de producţie agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi - tot mai mult - datorită schimbărilor climatice la nivel global. Europa a stabilit un obiectiv pentru a stopa pierderea biodiversităţii până în 2010. Studiile recente ale AEM arată că, fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin probabil ca obiectivul să fie atins.
Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea economică, forţa de muncă şi securitatea, toate se bazează pe acest capital natural. Biodiversitatea este esenţială pentru „serviciile ecosistemelor”, adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, apa şi aerul, fertilitatea solului şi producţia de alimente, combustibil, fibre şi medicamente.
 Liderii Europei au convenit asupra obiectivului de stopare a pierderii biodiversităţii în Europa până în 2010. La atingerea acestui obiectiv contribuie o serie de politici la nivel naţional, european şi paneuropean. Multe politici se orientează asupra unor măsuri de protecţie specifice pentru speciile şi habitatele importante. Totuşi, pentru o gestionare durabilă a biodiversităţii, este extrem de important să se integreze cerinţele privind biodiversitatea în dezvoltarea şi aplicarea politicilor sectoriale. Acesta este obiectivul Strategiei Comunităţii Europene privind biodiversitatea.

Politicile UE

În Strategia sa de Dezvoltare Durabilă din 2001, UE şi-a stabilit obiectivul de a stopa pierderea biodiversităţii şi de a reface habitatele şi sistemele naturale până în 2010. Comunicarea Comisiei Europene privind biodiversitatea din 2006 prevede cadrul principal al politicii. Aceasta adaugă un impuls foarte necesar la atingerea obiectivului pentru 2010, expune clar responsabilităţile instituţiilor UE şi ale statelor membre şi prevede o abordare ambiţioasă a politicii şi un plan de acţiune care propune măsuri concrete.
În timp ce schimbările climatice atrag în mare parte atenţia mass-mediei, într-un mod fundamental, pierderea biodiversităţii este o ameninţare şi mai serioasă. Şi aceasta deoarece degradarea ecosistemelor ajunge deseori la un punct în care nu există întoarcere - şi deoarece dispariţia este definitivă.
Stavros Dimas, Comisar pentru mediu al UE, Săptămâna Verde 2006
Politica UE de conservare a naturii are la bază două acte legislative principale:

Ambele directive oferă baza pentru reţeaua Natura 2000 o reţea de rezervaţii naturale care se extinde în spaţiul Uniunii cu scopul de a proteja speciile şi habitatele de interes european aparte. Politica UE de conservare a naturii beneficiază de un instrument financiar specific, de fondul LIFE-Nature
Pierderea biodiversităţii este cauzată în principal de activităţile sectoriale. Strategia din 1998 privind biodiversitatea în Comunitatea Europeană pune accent în special pe integrarea problemelor de biodiversitate în politicile sectoriale, inclusiv pe conservarea resurselor naturale, agricultură, pescuit, politici regionale şi amenajarea teritoriului, păduri, energie şi transport, turism, cooperare şi dezvoltare economică.
Alte politici cu relevanţă pentru biodiversitate la nivelul UE cuprind:

Politici globale şi paneuropene privind biodiversitatea

În 1992, Convenţia ONU privind diversitatea biologică (CDB)a marcat angajamentul comunităţii internaţionale de soluţionare a pierderii biodiversităţii. Ca răspuns, a fost aprobată Strategia paneuropeană privind diversitatea biologică şi peisageră de ţările din cadrul Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa. Inclusă în procesul ministerial "Un mediu pentru Europa", această strategie asigură singura platformă de cooperare paneuropeană în ceea ce priveşte abordarea pierderii biodiversităţii.
În 2002, CDB şi Summitul privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg au aprobat un obiectiv global pentru 2010 de a reduce semnificativ rata curentă a pierderii biodiversităţii până în 2010. 2010. În 2003, miniştrii de mediu la nivel paneuropean au convenit să stopeze pierderea biodiversităţii până în 2010 prin Rezoluţia de la Kiev privind biodiversitatea.
CDB stabileşte o obligaţie de planificare a biodiversităţii la nivel naţional. Ţările trebuie să dezvolte strategii naţionale care să reflecte modul în care vor fi realizate obiectivele Convenţiei, iar planurile de acţiune aferente trebuie să prezinte măsurile care sunt luate în vederea realizării acestor obiective.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane.

“Schimbările climatice reprezintă eşecul cel mai mare şi de cea mai mare amploare de până acum.
Dl Nicholas Stern, Şef al Serviciului Economic al Guvernului Britanic
şi fost economist şef al Băncii Mondiale, 2006”

În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură înregistrată instrumental la suprafaţa globului (din 1850). Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, IPCCse aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. Aceasta înseamnă că creşterea temperaturii începând cu perioada preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este pe departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice. Impacturileschimbărilor climaticeensunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sudul Europei şi în regiunea arctică. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare. Sectorul agricol din nordul Europei poate beneficia de o creştere limitată a temperaturii.
Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici specifice.
Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt:

Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm şi strategii şi acţiuni de adaptare la impacturile schimbărilor climatice din Europa şi în special de dincolo de graniţele acesteia, deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre cele mai vulnerabile, având cea mai redusă capacitate financiară şi tehnică de adaptare
Ameninţarea schimbărilor climatice este abordată la nivel global de către Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Protocolul de la Kyoto al acesteia stabileşte obiective obligatorii de emisie pentru acele ţări dezvoltate care l-au ratificat, cum ar fi ţările membre ale UE. Acesta este doar primul pas către reducerea mai substanţială la nivel global a emisiilor, reducere care va fi necesară.

“Problema schimbărilor climatice şi ceea ce facem în acest sens ne va caracteriza pe noi, era noastră şi, în cele din urmă, moştenirea noastră globală.
Secretarul General al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, 2007”

Politici mondiale

Obiectivul pe termen lung alUNFCCCeste „de a stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să prevină interferenţele antropice periculoase cu sistemul climatic. ”. Protocolul de la Kyotoeste un prim pas în realizarea acestui obiectiv. Acesta stabileşte obiective de reducere a emisiilor pentru multe ţări industrializate, inclusiv majoritatea statelor membre ale UE, şi limitează creşterile de emisii în celelalte ţări:

Statele Unite ale Americii, care au un nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră, nu au ratificat Protocolul.
Se preconizează ca ţările să-şi realizeze obiectivul, în principal prin intermediul politicilor şi măsurilor interne. Acestora li se permite să îşi realizeze parţial obiectivele de reducere a emisiilor prin realizarea de investiţii în proiecte de reducere a emisiilor în ţările în curs de dezvoltare (Mecanismul de dezvoltare curată MDC) sau în cele dezvoltate (Aplicarea Comună). De asemenea, MCD este prevăzut a sprijini dezvoltarea durabilă, de exemplu prin finanţarea de proiecte de energie regenerabilă.
IPCC solicită reducerea emisiilor la nivel global cu aproximativ 50% până la jumătatea secolului 21. Aceasta implică o reducere a emisiilor cu 60-80% în ţările dezvoltate. Ţările în curs de dezvoltare cu emisii considerabile, precum China, India şi Brazilia, vor fi nevoite să-şi limiteze creşterea emisiilor.
În cadrul UNFCCC, se negociază un acord internaţional pentru perioada de după 2012. Obiectivul este să se ajungă la un acord în cadrul conferinţei privind clima, planificată la Copenhaga pentru decembrie 2009.

Politicile Uniunii Europene

Multe ţări europene au adoptat programele naţionale destinate reducerii emisiilor. Diverse politici şi măsuri au fost, de asemenea, adoptate la nivelul UE prin Programul european privind schimbările climatice de exemplu:

Schema UE de comercializare a emisiilor de dioxid de carbonen (videoen) constituie esenţa eforturilor UE de reducere a emisiilor din punct de vedere costuri-eficacitate. În martie 2007, conducătorii UE au aprobat un plan ambiţios privind energia şi schimbările climaticeenpentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră în UE cu cel puţin 20% până în 2020 (din nivelurile din 1990) şi pentru a realiza, până în 2020, un obiectiv de 20% din consumul total de energie primară a UE prin energie regenerabilă. În ianuarie 2008, Comisia Europeană a propus un nou pachet privind energia şi clima pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor  Diferite sectoare precum agricultura, transportul şi construcţiile şi toate statele membre vor trebui să-şi joace rolul şi să contribuie la obiectivele Europei în funcţie de capacităţile financiare respective ale acestora. Pentru sectoarele mari consumatoare de energie, precum oţelul şi produsele chimice, Comisia propune să îmbunătăţească Sistemul UE de comercializare a emisiilor pentru a ajuta la realizarea obiectivului de 20%. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita un consum crescut de energii regenerabile, care presupune şi o rezervă de energie electrică mai diversificată pentru Europa.
Noile domenii ale politicii, pentru care se dezvoltă măsuri suplimentare de reducere a emisiilor, includ aviaţiaCO2 şi autovehiculele  şi captarea şi stocarea carbonului
Unele ţări membre ale AEM au elaborat Strategii naţionale de adaptare la schimbările climatice sau au început elaborarea acestora. Cartea verde a Comisiei Europene din 2007 privind „Adaptarea la schimbările climatice din Europa - opţiuni pentru luarea de măsuri la nivelul UE” se află în prezent sub consultarea părţilor interesate.
Cresterea temperaturilor, a nivelelor oceanelor, inmultirea caniculelor si topirea accelerata a calotei polare sunt principalele schimbari climatice identificate de Grupul interguvernamental de experti pentru evolutia climei (GIEC), care se reuneste vineri la Valence (Franta) pentru a-si valida cel de-al patrulea raport, informeaza Agence France Presse, monitorizata de Rompres.
Documentul arata ca schimbarile climatice sunt un lucru cert si cresterea temperaturilor din ultimii o suta ani este provocata cu o certitudine de 90% de emisiile de gaze cu efect de sera.
Temperatura mondiala ar urma sa creasca, pana in anul 2100, cu valori cuprinse intre +1,1 si +6,4°C, raportat la nivelul inregistrat in perioada 1980-1999. Valoarea medie mai sigura de crestere a temperaturii este cuprinsa intre +1,8 si +4°C. Incalzirea va fi mai accentuata pe continentele situate pe latitudini mai inalte.
Potrivit raportului, in ultimii 100 de ani, cresterea temperaturii a fost de doua ori mai mare in regiunea Polului Nord, comparativ cu media mondiala, acest lucru provocand o accelerare a ritmului de topire a calotei glaciare. Nivelul apelor oceanelor planetare ar putea creste, conform unor scenarii, cu pana la 0,59 metri pana la sfarsitul acestui secol in raport cu perioada 1980-1999.
Canicula si precipitatiile puternice vor continua sa devina din ce in ce mai frecvente, iar furtunile tropicale, taifunurile si uraganele vor fi din ce in ce mai puternice. Precipitatiile vor fi mai puternice in zonele situate la latitudini inalte, dar intensitatea acestora va fi mai scazuta in regiunile subtropicale.
Schimbarile climatice afecteaza deja numeroase sisteme naturale, iar cele mai afectate sunt zonele de tundra, padurile boreale /nordice/, regiunile muntoase, ecosistemele mediteraneene si regiunile de coasta. Pana in 2050, resursele de apa se vor inmulti in zonele situate la latitudini inalte si in unele zone tropicale umede, dar seceta va continua sa persiste si chiar sa sporeasca in zonele deja afectate de acest fenomen.
Intre 20 si 30 la suta dintre speciile vegetale si animale vor fi amenintate cu disparitia daca temperatura medie mondiala va creste cu 1,5 - 2,5°C, raportat la cea din 1990. Productivitatea agricola ar urma sa creasca sensibil in zonele aflate pe latitudini medii si inalte /unde e mai frig/, dar numai in cazul in care cresterea temperaturii va fi de mai putin de 3 grade Celsius.
Sanatatea a milioane de persoane de pe intreg mapamondul va fi probabil afectata de malnutritie, iar multe dintre decese si maladii vor fi legate, intr-un fel sau altul, de valurile de caldura, de inundatii, de secete, de furtuni si de incendii.

Activitatile proiectului  

 1) Lansarea proiectului: conferinţa de presă, prezentarea obiectivelor proiectului şi a activităţilor care se vor desfăşura timp de 10 luni.
Activitatea II „Instruirea  voluntarilor
-dezvoltarea conştiinţei ecologice, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru păstrarea şi ameliorarea mediului;
-dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă;
-pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu mai bune!
 
Activitatea III„Masă rotundă - Ce ştim şi ce ar trebui să ştim despre legatura dintre conservarea biodiversitatii si  schimbările climaterice“ - cu următoarele teme:
Conservarea biodiversitatii –concept
- schimbările climaterice  concept ;
- inundaţiile şi alunecările de teren – cauză şi efect;
- efectul de seră şi urmările lui;
- gaura din stratul de ozon;
- defrişările … incotro?
- deseuri in arii protejate
 
Se va lansa concursul national online : Biodiversitatea si schimbarile climatice  pe pagina de web al proiectului
Participantii la concursul national vor trimite : 1 eseu/ 1 poster/ 1 pliant/ 1 fluturas/ 1 mesaj –slogan eco/ si o imagine video de publicitate cu aceasta tema/ 1-4 desene,colaje la nivel prescolar/cele mai reusite
Vor fi selectionate pentru o expozitie la biblioteca judeteana Petre Dulfu Maramures/vor fi premiate cu diplome si comisia de jurizare va selecta pentru expozitia din holul Comisiei Europene -Bruxelles
Activitate IV –ECHIPA PE TEREN_-organizare  de excursii si creare de spot radio tv  Este o activitate de teren care implică deplasări în perioada de vara târzie – toamnă, respectiv august, început de septembrie. Vor fi urmărite, identificate speciile de plante vulnerabile care au perioada de vegetaţie în timpul verii spre toamnă: Saxifraga bulbifera, Epipactis atrorubens, precum şi stadiile de rodire ale speciilor care îşi încheie perioada de vegetaţie. Aceste date sunt necesare predicţiei şanselor de persistenţă şi de conservare a speciilor vulnerabile în habitatele de referinţă. Aceste obiective se vor atinge într-o activitate de teren desfăşurată pe parcursul mai multor zile de tabără cu cortul . Concomitent cu numărarea speciilor periclitate şi întocmirea fişelor de observaţie pentru specii şi habitate, se vor efectua şi activităţi de ecologizare a zonelor. Aceste activităţi sunt posibile deoarece echipele cunosc bine zonele în urma deplasărilor consecutive din perioada de derulare a proiectului.
Activitate V-    . „Verde de Maramures” –tabara nationala de educatie pentru biodiversitate si schimbari climatice
- prezentarea proiectelor echipajelor şi jurizarea lor;
- concurs de slogane ecologice, propuneri pentru spot publicitar;
- prezentarea unui mini spectacol, de costume confecționate din materiale reciclabile.
Activitate VI- Calendarul Naturii- Elaborarea calendarului ecologistului.
Acţiuni de ecologizare.
Activităţi practice – confecţionare de jucării din material reciclabile şi expoxiţie.
Plantare de puieţi şi flori în curtea şi în jurul şcolilor, grădiniţelor.
campanie de colectare a materialelor reciclabile pentru confecţionarea costumelor (materiale din natură, peturi, materiale textile, etc.);
- activităţi comune cu părinţii pentru alegerea modelelor, confecţionarea tiparelor în vederea realizării costumelor ECO;
-activităţi comune pentru confecţionarea costumelor: copii, părinţi, bunici, cadre didactice.
/Concurs national -  Un pas mic pentru salvarea BIODIVERSITATII !- unitatile de invatamant inscrise in concurs  vor trimite : 15 desene- colaje/fotografii : 5 cu coltul eco amenajat si activitatile clubului “eco stie tot”/ un filmulet sub 30 sec . care ar putea exprima tematica data  si care se va publica pe pagina web al proiectului / 1 poster/ cele mai reusite desene – colaje/postere vor fi expuse in holul Bibliotecii Petre Dulfu Baia Mare
Concurs national pentru prescolari si clasele primare- EU SUNT MIC _DAR HARNIC! /desene,colaje/forografii/nr de plantari/de puieti/plante/implicarea parintilor in activitati eco/parade eco
 Concurs national-   Ziua Internationala de Actiune pentru Clima-  se vor trimite on line- eseuri/ referate/propuneri/sugestii-care se vor publica intro brosura
Activitatea VII – DECIZIA VA APARTINE!_ expozitie  in holul Comisiei EuropeneBruxelles-in care se vor prezenta efectele distrugerii biodiversitatii asupra climei si se va solicita inasprirea legislatiei privind conservarea biodiversitatii si se va milita pentru constientizarea efectelor schimbarilor climatice
Se vor selecta cele mai expresive fotografii/desene/postere/slogane/prin care  se va atrage atentia factorilor de decizie la nivel European ca daca nu se conctientizeaza in ceasul al 12 lea ca avem o problema serioasa ,grava privind distrugerea sistematica a biodiversitatii ,atunci “ noi generatie viitoare” ne vom confrunta cu desertificari acute, inundatii periodice,radiatii solare deosebit de periculoase
ACTIVITATEA VIII-SI NOUA NE PASA-IN LOC DE CONCLUZII-DECIZII-MASA ROTUNDA
-Raportul tinerilor care au beneficiat de deplasarea la  BRUXELLES
Ce ar trebui sa facem ca sa ne asculte cineva in momentul luarii deciziilor
Cum convingem si alte ONG uuri ca sa participe la luarea deciziilor nu numai sa critice
Cum convngem autoritatile,institutiile,administratiile ca opinia noastra este importanta
                Responsabilitatea civica in prevenirea dezastrelor
Activitate IX „Mediatizarea şi evaluarea proiectului”:
- comunicate periodice de presă: câte la 3 luni
- apariţii radio-tv: de 2 ori pe proiect;
- elaborare de materiale informative.